Inginer de profesie, clujeanul Edmond Kreibik este fotograf şi călător pasionat. Înainte să împlinească 20 de ani, Edi a vizitat Iranul şi Siria. Până să facă 45 şi-a propus să se instaleze în Pădurea Craiului. A făcut deja primul pas. Acum un an, Edi şi-a cumpărat o gospodărie, pe valea Iadului, în comuna Bulz, cătunul Hârtoape. Casă, şură, livadă… are tot ce-i trebuie pentru a începe o nouă viaţă.
La „moşie”
Împreună cu Ana, soţia lui, Edi petrece tot mai mult timp la „moşia” aflată pe vârful versantului drept al văii Iadului. Din curtea casei sale, cele mai înalte piscuri ale masivului Bihor – Vlădeasa se etalează înaintea ochilor ca într-o uriaşă diaporamă. Să tot stai gură cască la peisaj. „Intenționăm ca prin 2022 să ne mutăm, asta dacă lucrurile se vor desfășura după plan. Sigur, avem o marje, care să compenseze anumite întârzieri, dar suntem optimiști. Anul acesta ne dorim să punem la punct o mare parte din casă, urmând ca, la anul, să facem restul și o parte din șură”.
Un patrimoniu uitat
„Copii de asfalt”, cum spune Edi despre el şi Ana, cei doi au umblat mult prin lume, prin munţi, prin natură… Aşa s-a născut ideea de a-şi cumpăra o căsuţă la ţară. „Apoi, pasul până la dorința de a ne muta efectiv, a fost mic și firesc. Am trecut de vârsta la care am visat la cariere, ascensiune profesională. Am trecut prin ele, le-am cunoscut. Acum considerăm că e timpul de altceva. Dacă până acum ne-am uitat în față, acum ne dorim să privim înspre noi. Dar nu la modul egoist. Nu fugim, nu retezăm nicio legătură cu orașul. Mai mult, am dori să fim exemplu și pentru alții. Mii de case de pe întreg teritoriul țării se vor prăbuşi, pentru că nu e cine să le locuiască. Ele își așteaptă noii proprietari și odată cu aceștia, restaurările”, spune Edi, adăugând că, pentru el, toate aceste case fac parte dintr-un „patrimoniu rural” ce merită salvat.
În pregătiri
Cei doi clujeni privesc cât se poate de relaxaţi către viitor. „Considerăm că perioada până la mutare este o tranziție benefică pentru a face planuri. Suntem conștienți că trebuie să avem venituri, iar pentru asta am pus pe hârtie mai multe idei. Le vom ataca pe toate, iar ele se vor filtra firesc. Nu ne temem și suntem conștienți că va fi greu. Dar suntem isteți și am citit ce spunea Darwin referitor la cei ce supraviețuiesc. Ei nu trebuie să fie puternici, ci să se se adapteze ușor. Iar adaptarea este una dintre caracteristicile noastre, a familiei”.
Turism „la firul ierbii”
Una dintre ideile pe care mizează familia Kreibik este „turismul la firul ierbii”. Edi observă că turismul de masă este impersonal. „Ți se dă cheia de la cameră și asta e. Nu discută nimeni cu tine, nu afli nimic, doar dacă întrebi. La noi va fi altfel. Oamenii vor fi primiți în familia noastră, vor sta la masă cu noi, le vom face capul calendar cu diverse subiecte, îi vom provoca să învețe lucruri noi”. În plus, noii locatari ai Pădurii Craiului îşi doresc să crească animale. Nu neapărat pentru beneficii directe: brânză, carne, ouă… cât pentru „binefacerile vizuale, pentru interacţiune”.
Edi vorbeşte, cu căldură, despre comunitatea din Bulz, despre vecini şi despre planurile lui de viitor. „Ne vedem, clar, acolo, adânc înfipți în acea comunitate pe care ne bucurăm că am descoperit-o. Ne vedem ca o punte între oraș și sat, dar cu domiciliul în vârf de munte”.
„Cum să-ţi lipsească poluarea?”
Ca nişte adevăraţi munteni, cei trei membri ai familiei Kreibik: Ana, Oliver şi Edi, simt deja cătunul de la munte ca pe adevărata lor casă. „Acum, în zilele în care mergem la munte, abia așteptăm să scăpăm de oraș. Nu suntem fanatici, dar am ales deja. Nu-mi va lipsi orașul. Nu are cum să-ți lipsească traficul, aglomerarea, zgomotele aiurea, poluarea”.
Bărbat zdravăn şi foarte încrezător în propriile puteri, Edi e convins că nu va avea nicio problemă să facă din vechea sa casă ţărănească un cămin confortabil pentru întreaga familie şi, mai târziu, o atracţie turistică ieşită din tipare.
Citiţi mai multe despre casa de la Bulz şi aventurile familiei ei pe Jurnal de casă:
https://www.facebook.com/laBulz/
Text: Florin Budea
Foto: Edmond Kreibik
