Top
  >  Articole   >  Pădurea Craiului – noua tinereţe a „Casei Bătrâna”

Andreea şi Luc Hardus, o româncă şi un olandez, sunt îndrăgostiţi de România şi de tot ceea ce are ţara de dăruit oamenilor ei şi călătorilor de pretutindeni. Cei doi s-au cunoscut în 2013, când Andreea a aplicat pentru un job la agenţia de turism Romtour, la acea vreme, o afacere condusă de Luc şi de tatăl său. De atunci, ea şi el se ocupă împreună de agenţia prin care aduc turişti olandezi şi belgieni în România, prin programe turistice concepute chair de ei. Dar, mai mult decât atât, cei doi şi-au făcut un cămin şi un rost în Pădurea Craiului.

 

O fericită întâmplare şi un loc minunat

La Zece Hotare, s-au mutat în mai 2019 şi spun, amândoi, că au ajuns în Pădurea Craiului „oarecum din întâmplare”.

„De fapt, nu noi am ajuns aici, ci Frans. Tatăl lui Luc este cel care a venit pentru prima oară, undeva prin 2007. Întâmplarea a făcut ca el să ia doi tineri la autostop, din Ungaria, iar aceştia l-au invitat la Zece Hotare. Într-una din vizitele lui în zonă, Frans a luat în maşină un bătrânel, pe care l-a adus până acasă, casa noastră de acum. Omul i-a spus că proprietatea este de vânzare şi aşa s-a ales Frans cu acest loc minunat”, povesteşte Andreea.

Deşi vine din Olanda, Luc zice a trăit tot timpul în afara oraşului. El spune că, aici, în Pădurea Craiului, şi-a dorit să găsească „mai mult spaţiu, mai multă libertate, o varinată autentică a vieţii de la ţară”. Nu în ultimul rând, pentru olandezul care şi-a făcut „buletin” de Pădurea Craiului a contat mult dorinţa de a fi liber şi de a construi ceva pe cont propriu”.

În vara lui 2017, Andreea şi Luc au decis să renoveze căsuţa de lemn cumpărată de tatăl lui. Au lucrat timp de 3 luni, cu câţiva meşteri din zonă. Apoi, în primăvara şi vara anului 2018, au revenit la Zece Hotare pentru alte mici finisaje. „Decizia de a ne muta aici am luat-o spontan, într-o seară de august, după ce am adus căsuţa la stadiul de locuibil. După câteva săptămâni de muncă intensă, ne-am aşezat la un picnic, în spatele casei, şi, privind în jurul nostru, ne-am dat seama că am putea locui aici”.

„Am cântărit bine decizia. În septembrie 2018, ne-am anunţat familiile şi prietenii că ne mutăm. Eu în România, Andreea în Pădurea Craiului. La 1 mai 2019, am pornit către noua noastră casă, care înseamnă şi noua noastră viaţă”, explică olandezul devenit bihorean prin adopţie.

 

„Cine dă, lui îşi dă…”

Ideea iniţială a celor doi tineri a fost aceea de a renova căsuţa de la munte pentru Frans, care vine şi el în Pădurea Craiului, an de an, în luna august. Apoi Andreea şi Luc şi-au spus că ar fi păcat să lase casa goală în tot restul anului şi asa s-a conturat ideea căsuţei de vacanţă locuită permanent.

„Lucrările le-am facut în etape şi foarte multă muncă am făcut-o doar noi doi. Din mai şi până în octombrie 2019, am locuit noi în căsuţa de vacanţă. Între timp, am reuşit să punem la punct şi căsuţa în care locuim acum”, explică Andreea. „Am învăţat să facem multe lucruri cu mâinile noastre”, adaugă Luc, subliniind că îndemânarea este unul din avantajele de a fi „mutat la ţară”, departe de confortul citadin.

Şi-au dorit, din capul locului, să păstreze şi în interior stilul tradiţional, potrivit cu casa de lemn, veche de vreo 80 de ani. „Din punctul nostru de vedere, era singura variantă de a reda viaţa şi autenticitatea acestei căsuţe”, subliniază Luc.

Stilul traditional se limitează însă doar la decor. La capitolul confort, casa destinată turiştilor are standarde moderne: baie cu duş şi toaletă, apă caldă, pe boiler electric, combină frigorifică, aragaz şi maşină de spălat vase. Atât patul dublu, din dormitor, cât şi cel extensibil, din bucătărie, au saltele noi, confortabile. În perioadele răcoroase, încălzirea se face prin termoşemineu şi prin pardoseală.

În ceea ce priveşte investitia, cei doi spun că nu am ţinut o socoteală clară, dar estimează că au cheltuit între 15.000 şi 20.000 de euro.

 

Noi poveşti de casă veche

Când au intrat prima dată în căsuţă, prin odaia care e acum bucătărie zăceau trei paturi vechi. Dintre ele, unul era încă în stare destul de bună, aşa că au decis să-l păstreze. Acum patul e recondiţionat şi e tot acolo unde l-au găsit, dar a fost transformat în canapea extensibilă. Este singura piesa de mobilier care aparţine casei. Restul mobilierului a fost adunat de pe la târguri de vechituri, iar mobila de bucătărie au adus-o tocmai din Olanda.

O bună mare parte a decorurilor din casă sunt de prin părţile locului, provin chiar din Pădurea Craiului. „Draperiile, spre exemplu, sunt făcute dintr-un văl pentru saci, primiţi de la o vecină şi decorat cu dantelă croşetată, primită de la o altă femeie din sat. La fel şi farfuriile de pe perţi, peretarul sau roata de tors, provin de la vecini care au apreciat pasiunea celor doi «străini» pentru lucrurile vechi, ţărăneşti. Pentru veselă, am ales să folosim cât mai multă ceramică de Vadu Crişului, luată direct de la meşterul ceramist. Din două castroane mari şi două mai mici am făcut două lămpi pe care le-am agăţat în fiecare cameră”, spune Luc.

Dacă întrebi localnicii ce oferă zona asta, vor spune, cu toţii: «Aer curat, linişte». Cei care aleg să se cazeze la noi, găsesc o casă confortabilă, dar izolată, un loc numai bun să se detaşeze de lume, să scape de stres, grabă, aglomeraţie. Pot să vă spun şi ce nu găsesc turiştii la noi: televizor”, adaugă, râzând, Andreea.

Încet, încet, cei doi şi-au pus la punct o gosopdărie în toată regula. Au construit un solar, cultivă legume, cresc găini… Dar cel mai important lucru, spune Luc, „ne-am cunoscut şi împrietenit cu majoritatea vecinilor şi, între timp, am ajuns să ne simţim acasă la Zece Hotare”.

 

Tradiţionalul românesc, „o formă de frumuseţe”

Andreea crede că „tradiţionalul românesc e, pentru amândoi, una din multele forme de frumuseţe”. De la textile, la ceramică şi mobilier, „Noi vedem în obiectele tradiţionale mult bun gust şi simplitate, care par să dispară. De aceea încercăm să păstrăm, cât şi cum putem, câte ceva din specificul locului. Nu de alta, dar dacă tradiţiile şi meştesugurile se pierd, ce mai rămâne din identitatea noastră culturală”?

Ea spune că, dacă totul merge bine, vor amenaja încă vreo trei sau patru căsuţe, pe terenul lor. Bineînţeles, toate vor fi în acelaşi stil tradiţional „şi totuşi altfel decât Casa Bătrână”. Pe termen lung, şi-ar dori să poată organiza, la Zece Hotare, şi evenimente sau workshop-uri de meşteşuguri tradiţionale. „Anul acesta ne-a învăţat că uneori nu ne putem ţine de un plan făcut în vremuri bune… Suntem însă optimişti şi sperăm ca, peste trei-patru ani, să avem aici micul nostru parc de vacanţă şi, poate, un camping”, adaugă Luc.

 

(Aproape) nimic de pierdut

Andreea spune că, uneori, îi lipseşte oraşul: „Îmi e dor să mă plimb pe străzi, prin locuri în care sunt şi alţi oameni. Îmi lipsesc viaţa socială, evenimentele şi cinematograful. Din contră, Luc zice că nu are niciun regret: „Nu îmi lipseşte nimic… Orice zi la oraş e o zi pierdută”.

 

Cât costă o noapte la „Casa Bătrână”?

Preţurile pentru cazare sunt: 260 lei pe noapte (exclusiv în weekend).

Midweek (5 nopţi de duminică, până vineri) – 1.000 lei

1 Săptămâna (7 nopţi) – 1.500 lei

Weekend (2 nopţi) – 550 lei

Preţul include, pe lângă cazare, provizii de bază pentru micul dejun: ouă, lapte, slănină, legume de sezon, pâine de casă, caş. „Toate produsele sunt achiziţionate local, iar ce va fi în frigider depinde de sezon. Nu va lipsi nici celebra pălincă de Bihor, făcută tot în sat”, explică Luc.

În casă se pot caza maxim 4 persoane.

La cerere, gazdele gătesc sau procură mâncare tradiţională, preparată de vecinele din sat.

 

Ce să faci la Zece Hotare?

„Locşorul nostru se adresează mai ales iubitorilor de natură. Oaspeţii noştri se pot relaxa pe terasa căsuţei, la un picnic, pe iarbă, privind văcuţele la păscut. Bineînţeles, se poate face grătar sau ciorbă la ceaun, afară”, spune gospodina casei. Iubitorii (şi cunoscătorii!) de ciuperci pot merge la cules, prin pădurea aflată la 5 minute de casă.

Plimbăreţii pot parcurge câteva trasee, la peşterile din jur: peştera Bătrânului, peştera Unguru Mare, peştera Vadu Crişului.

Aventurierii au posibilitatea să facă rafting sau via-ferrata, la Şuncuiuş, sau pot parcurge unul ori mai multe din traseele de cicloturism, marcate, din Pădurea Craiului.

 

Cum se ajunge la „Casa Bătrână”

La Casă Bătrână se poate ajunge cu maşina personală. Drumul, de la Şuncuiuş, către sat, este aproape integral asfaltat; ultimii doi kilometri vor fi parcurşi pe drum pietruit, dar practicabil cu (aproape) orice automobil. Parcarea este la aproximativ 100 de metri distanţă de căsuţă.

„La cerere, putem prelua clienţii din gările de la Şuncuiuş sau Bratca sau de la  aeroporturile din Cluj ori Oradea”, precizează Luc.