Top
  >  Articole   >  Peştera de la Vadu Crişului a fost deschisă cu dinamită
Peștera Vadu Crișului

Oficial, Peştera de la Vadu Crişului a fost descoperită de Karl Handl, povestea însă e ceva mai complicată…

La începutul anului 1903, Czárán Gyula realiza primul traseu turistic din defileul Crişului Repede. Traseul, de opt kilometri lungime, a fost inaugurat la 1 mai, în acelaşi an. Lăudat de toţi cei prezenţi la eveniment, Czárán, „părintele turismului bihorean”, a spus, plin de modestie: „Nu pe mine să mă slăviţi, domnilor, mai degrabă preamăriţi natura care a dat naştere acestor frumuseţi neasemuite”.

Cu acest prilej, dr. Veress Istvan remarca şi el meritele deosebite ale lui Czárán:„ El a fost cel care a pus bazele turismului la Vadu Crişului, noi, cei care l-am urmat, am fost doar soldaţi de rând”. Primul traseu turistic de la Vadu Crişului a fost realizat în doar câteva zile. Vorbitorul remarca hărnicia lui Czárán şi a echipei lui, plus „rafinamentul cu care acesta a proiectat poteca şerpuindă printre copaci, puncte de belvedere, stânci periculoase, cu balustrade şi coborâşuri ca în poveşti”. Veress Istvan spunea despre „părintele turismului bihorean” că lucra şi mânca alături de muncitorii săi, pâine şi slănină. Un amănunt interesant, Czárán Gyula avea tot timpul la el volumele lui Homer, Petőfi şi Byron, „din care îşi hrănea dragostea pentru natură”.

Karl Handl a fost cel care a observat că, în perioadele de secetă, nivelul pârâului ce alimentează cascada de la Vadu Crişului scădea mult, scoţând la iveală o mică deschizătură în stânca de calcar, prin care intrau şi ieşeau lilieci. Handl a descărcat puşca de vânătoare pe care o avea la el în întunericul din faţa sa. S-a auzit o bubuitură puternică. Ecoul i-a convins pe toţi cei prezenţi că, dincolo de acest prag calcaros, se află o peşteră.

Aflând despre toate acestea, Czárán Gyula a revenit la Vadu Crişului în luna noiembrie şi, în data de 10, a dinamitat peretele de la intrare. Astfel a fost deschisă intrarea peşterii, aşa cum o cunoaştem noi azi, la mai bine de un secol după momentul descoperirii ei. Czárán, Handl şi oamenii lor au păşit pentru prima dată în golul subteran „conştienţi că nimeni înaintea lor n-a putut să vadă frumuseţile pe care le aveau înaintea ochilor”. După alte câteva dinamitări de mai mică amploare, Czárán a reuşit să dirijeze cursul râului subteran în aşa fel încât să poată înainta mai departe în peşteră. Însă, ceva mai departe, drumul le-a fost blocat de un lac. Mai târziu, din iniţiativa contelui Zichy, pe lac au fost aduse şi câteva bărci. Doamne şi domni, în ţinute elegante, făceau acolo plimbări romantice, la lumina torţelor.

După Czárán Gyula, părintele turismului bihorean, de Egri Ferenc, Oradea, 2013