Explorează peșterile din Pădurea Craiului, munții Apuseni
Puţini sunt cei care ştiu că, de fapt, în Pădurea Craiului există două lumi. Munţii, pădurile şi satele de la suprafaţă stau deasupra unui tainic univers subpământean.
Aici a fost dezvoltată prima reţea de peşteri speoturistice din România, pentru a vă ajuta să descoperiți aceste frumuseți.
Cei care se încumetă să păşească în această lume de basm au la dispoziţie programe adaptate în funcţie de experienţele pe care şi le doresc şi de aptitudinile fiecăruia.
Nu vă faceți griji! Echipați corespunzător și sub îndrumarea ghizilor specializați vă veți bucura de o aventură în condiții de siguranță.
Speoturism în Pădurea Craiului, munții Apuseni
Peștera Doboș
„O peşteră unică. Aş spune că e a doua cea mai dragă mie, după Ciur Ponor, peştera mea de suflet. Mică, dar interesantă. Curată, frumoasă, plină de formaţiuni atât de diverse încât imaginaţia omului nu le-a găsit încă un nume. E o peşteră şcoală, un loc obligatoriu pentru formarea speologilor adevăraţi”. (Gheorghe Brijan, „Speodava”, Ştei)
Peștera Gruieț
„Pe partea sa activă are multe formaţiuni foarte interesante, fenomene de eroziune, marmite inverse… Nu e o peşteră mare, dar pe cât este de mică, pe atât e de interesantă. În zona fosilă există formaţiuni chiar impresionante ca dimensiune, precum impresionantă este şi mărimea unor săli de aici”. (Gheorghe Brijan, „Clubul de Speologie Speodava”, Ştei)
Peștera Gălășeni
„Aş remarca Sala Liliecilor, mai ales pentru faptul că acolo îşi au sălaşul nu mai puţin de 16 specii de lilieci. Una din formaţiunile cele mai frumoase de aici, Căpiţa de Argint, va rămâne, cu siguranţă, în amintirea oricui a văzut-o. La fel ca şi Galeria de Cristal. Într-un cuvânt, o peşteră minunată”. (Andrei Acs, C.A.P.D.D. Bihor)
Peștera Moanei
„O peşteră relativ lejeră, uşor accesibilă. Are două cascade, de trei şi respectiv, patru metri înălţime, care sunt foarte frumoase. După părerea mea acestea sunt cele mai deosebite atracţii turistice din această peşteră. Merită văzute! Permanenta cădere a apei îndeamnă turistul ajuns aici la meditaţie”. (Tudor Rus, „Clubul de Speologie Speodava”, Ştei)
Peștera Osoi
„O super-peşteră! Aş compara-o cu Peştera Urşilor. Are spaţii vaste, e uşor de parcurs, are foarte multe stalagmite asemănătoare unor lumânări. Deşi nu e o peşteră care să pună la lucru abilităţile tehnice ale speologilor, Peştera Osoi este un veritabil labirint subteran şi e bine să fii atent, să nu te rătăceşti”. (Tudor Rus, „Clubul de Speologie Speodava”, Ştei)
Peștera Bătrânului
„Cred că este peştera în care s-au format cei mai mulţi speologi din România. Din acest punct de vedere, am putea spune că este o adevărată şcoală subterană. Cred că nimeni nu ştie câte stagii de iniţiere au avut loc aici şi ar fi bine dacă tradiţia asta ar merge mai departe. Aici poate fi văzută o stalagmită cu un diametru de patru metri. În plus, Sala Statuilor, locul unde mulţi trecători au modelat figurine din lutul aflat pe jos şi le-au lăsat acolo pentru posteritate, e, la rândul ei, un loc cum nu cred că se mai poate vedea în altă parte”. (Tudor Rus, „Clubul de Speologie Speodava”, Ştei).
Peștera Ciur-Ponor
„Într-un cuvânt, fantastică. Are cel mai lung parcurs hidrologic subteran din România. În total, şapte kilometri. Cu prilejul unei expediţii de explorare am intrat pe o parte a cursului de apă şi am ieşit pe cealaltă. E greu de imaginat câte frumuseţi a lucrat apa acolo. Trebuie să mergi să le vezi! Aici există şi o sală al cărei tavan se află la o sută de metri înălţime. E o peşteră parcă anume făcută de natură pentru aventură”. (Tudor Rus, “Clubul de Speologie Speodava”, Ştei)
Peștera Hârtopul Bonchii
„Favorita mea! Are şase kilometri lungime, ceea ce e destul de mult. Pentru parcurgerea ei este, totuşi, nevoie de o minimă iniţiere. Are pasaje strâmte şi săli foarte largi. Alternanţa acestor spaţii subterane crează imagini greu de uitat. În plus, există numeroase fosile: melci, scoici… Imprimate în piatră, ele dau naştere unor desene foarte frumoase”. (Tudor Rus, „Clubul de Speologie Speodava”, Ştei)
Peștera Vântului
„Remarcabil în legătură cu această peşteră e faptul că, pentru a o putea explora în întregime, ar fi nevoie de o viaţă întreagă. Altfel, e greu să spui că o cunoşti. Prima parte a peşterii este şi cea mai frumoasă, fiind bogat concreţionată. Aici poate fi văzută cea mai mare stalactită din peşteră. Numită „Torpila”, ea are nu mai puţin de patru metri şi jumătate înălţime”. (Csis Ferencz, Clubul Speologilor Amatori Cluj – Napoca)
