Circuitul Bulzului
| Start/Sosire | Bulz |
| Rută | Bulz – Munteni – Remeti – Bulz |
| Distanța | 50 km |
| Diferența de nivel cumulată: | 1.670 m+, 1.669 m – |
| Timp maxim de parcurgere estimat | 14-15 ore |
| Marcaj |  |
| Accesabilitate | în orice sezon, iarna pe schiuri de tură |
| Descoperă: | Două refugii turistice, trei puncte de belvedere, Vârful Scoruşeţ – unde legendele spun că, de fapt, s-ar fi ascuns Horea când a fost prins de austrieci, panoramă asupra lacului Drăgan-Floroiu, panoramă asupra văii Iadului, până spre confluenţa cu Crişul Repede |
Descriere traseu
Un traseu gândit pentru o zi petrecută în şaua bicicletei, care poate deveni, în egală măsură, o atracţie turistică pentru drumeţi. Zona recomandată pentru drumeție a traseului începe aproape de limita dintre judeţele Bihor şi Cluj, la aproape 1.000 de metri altitudine, şi oferă turiştilor unele din cele mai frumoase peisaje ale Pădurii Craiului (Vlădeasa Vestică), ample panorame către Vârful Vlădeasa, Lunca Vişagului sau lacul Drăgan-Floroiu.
În plus, pe traseu, au fost amplasate trei puncte de observaţie, foişoare, şi două refugii montane, numai bune pentru cei care, atunci când vremea o permite, vor să petreacă una sau mai multe nopţi aproape de natura sălbatică.
Din punct de vedere tehnic, traseul marcat cu bandă roşie măsoară 50 de kilometri şi poate fi parcurs pe bicicletă în 14-15 ore. Porţiunea de interes pentru drumeţie începe la limita judeţelor Cluj şi Bihor, până în locul unde Valea Sărăcelului se varsă în apele Văii Iadului. În total circa 23 de kilometri din lungimea totală a traseului. Zona montană a acestui intinerar poate fi abordată din două direcţii. Dacă pornim de pe Valea Sărăcelului, va trebui să facem faţă unui urcuş abrupt, care înseamnă circa 800 de metri diferenţă de nivel, pe o distanţă de aproximativ 20 de kilometri. Abordarea cea mai facilă este varianta ce porneşte de la limita judeţelor Cluj şi Bihor, loc până în care putem să mergem cu maşina, şi unde, de asemenea, ne putem întoarce. Pe această variantă diferenţa de nivel este de doar 180 de metri, la o distanţă a traseului de circa 18 kilometri. Atenţie, doar dus! Aşa că, dacă plănuiţi să reveniţi în acceaşi zi la drumul ce leagă satul Munteni de barajul Drăgan-Floroiu, trebuie să vă calculaţi atent timpul. O altă variantă este pornirea de la graniţa celor două judeţe şi traversarea crestei estice a munţilor Pădurea Craiului, cu coborâre pe Valea Sărăcelului la drumul judeţean DJ 108K.
Aşadar, după ce merge 23 de kilometri pe şosea, din centrul comunei Bulz, prin Munteni şi Remeţi (de aici cotim stânga pe drumul care duce către barajul Drăgan-Floroiu), până la limita judeţelor Cluj şi Bihor, traseul bandă roşie iese de pe asflalt şi porneşte spre stânga, către secţiunea sa de aventură. Suntem la 1070 metri altitudine şi imediat ce ieşim dintre pâlcurile de copaci putem admira frumuseţea lacului de acumulare de la poalele munţilor Vlădeasa, vârfurile acestui masiv sau formele mai domoale din munţii Pădurea Craiului. Un drum neasfaltat ne va purta, de la sud către nord, de-a lungul crestei estice a munţilor Pădurea Craiului. Urcăm până la Vârful Pin, aproape 1.000 de metri altitudine. Apoi, la câţiva kilometri după ce am părăsit drumul asfaltat întâlnim, primul foişor. Nu foarte departe, undeva în stânga faţă de drumul principal ce merge pe creastă, vedem şi primul refugiu. Aflat în apropiere de o stână, locul nu e tocmai prielnic pentru dormit, deoarece e folosit adeseori de ciobani, ca un fel de anexă a saivanului lor.
Merită să ne continuăm drumul, tot urcând şi coborând, la peste 1.000 de metri altitudine. Următorul foişor, aflat chiar sub Vârful Scoruşet sau Scoroşet (1.183 metri altitudine), dezvăluie turiştilor o largă panoramă asupra Văii Iadului şi a altor văi tributare acesteia. Locul, aflat în apropierea unui izvor, e numai bun pentru popas. Mai departe, pe partea stângă, dominând o poiană alpină, pe locul numit Dealu Mare (1.075 metri altitudine), ajungem în punctul în care au fost ridicate un refugiu şi un foişor. Pentru cei care au asupra lor toate cele de trebuinţă, locul e perfect pentru a petrece noaptea mai aproape de stele. La câteva sute de metri, în dreapta faţă de intrarea în adăpostul montan, există şi un izvor permanent. În refugiu sunt, teoretic cel puţin, şase priciuri. E posibil ca una din cele două camere să fie închisă, aşa că ţineţi cont de faptul că s-ar putea să dormiţi cam înghesuiţi. Dar dacă e vară, observatorul învecinat e un loc numai bun de dormit. Peisajul este de neuitat. În zilele senine, se vede Valea Iadului, satul Ponoare, aflat pe versantul opus, şi, foarte departe în zare, câmpia Crişului.
Fie că aţi hotărât să rămâneţi sau aţi decis să coborâţi, din acest punct mai aveţi circa 4 kilometri de traseu la înălţime. Apoi, din porţiunea superioară a Văii Sărăcelului, începe o coborâre în serpentine, pe o lungime de circa 6 kilometri. E un drum de munte care nu presupune probleme în ceea ce priveşte parcurgerea sa. Ajungem la o intersecţie, în imediata apropiere a locului în care pârâul Sărăcel se varsă în apele Văii Iadului, şi aici ne întâlnim din nou cu DJ 108K. În această intersecţie facem dreapta. Suntem la 3 kilometri distanţă (pe şosea) de centrul de informare turistică al comunei Bulz, locul de unde porneşte şi unde se termină acest circuit.
